Relaxarea prin Yoga are loc atunci când lăsăm corpul să asimileze efectele practicării acestor posturi. Este recomandată în momentele de oboseală pentru că ajută la disiparea acesteia, fiind înlocuită de revigorare și prospețime. Specialiștii sunt de părere că cu cât este practicată mai des, cu atât mai benefică poate fi.  

După o zi obositoare la serviciu, relaxarea prin intermediul Yoga ajută la eliminarea din corp și din minte a tensiunilor acumulate în timpul zilei. În acest mod, liniștea și pacea interioară se instalează, iar lucrurile intră pe făgașul normal.

Relaxarea și meditația sunt strâns legate, prima fiind considerată un produs al celei de-a doua. Relaxarea devine din ce în ce mai profundă și mai ușor de atins pe măsură ce te obișnuiești cu practicarea meditației. Deși la început poate fi un pic frustrant faptul că nu simți nimic deosebit, important este să nu renunți și să îți acorzi suficient timp pentru a te familiariza cu aceasta.  

Meditația poate fi descrisă ca cea mai măreață călătorie pe care mintea o poate face atunci când toate activitățile fizice, mentale și emoționale au încetat. Acest concept a început să devină popular în urmă cu câteva decenii. În timp ce unii o consideră o experiență spirituală, alții sunt de părere că este o metodă bună pentru a elimina stresul sau o artă de a ne liniști mintea.

Este o tehnică utilizată pentru a-ți antrena mintea pentru a devini capabilă să câștige controlul asupra proceselor complexe. Deși există numeroase tipuri de meditație, toate au același rezultat – calmarea și relaxarea minții, corpului, emoțiilor și a comportamentului.
Deseori, rutina în care ne cufundăm zilnic ne face să uităm scopul măreț al vieții – fericirea și mulțumirea. În goana noastră de a realiza cât mai mult, ne blocăm în trecut și nu reușim să trăim prezentul. Pe de altă parte, încercăm prea mult să ne planificăm viitorul și uităm de prezent.

Specialiștii sunt de părere că meditația prin Yoga reprezintă un nivel superior posturilor fizice pe care această practică le presupune. Această abordare facilitează vindecarea relației noastre cu noi înșine, cu cei din jurul nostru, dar și cu mediul ce ne înconjoară. De asemenea, practicată cu regularitate, ajută la atingerea potențialului suprem – împlinirea celor mai profunde dorințe.

Pentru yoghini nu este o noutate faptul că cercetătorii au ajuns la concluzia că mintea și corpul sunt un tot. Acest principiu a fost îmbrățișat de către yoghini încă din Antichitate. În prezent, medici și oameni de știință confirmă această convingere prin intermediul a numeroase studii și cercetări. Aceștia susțin că meditația, respirația controlată, relaxarea totală, precum și imaginația ghidată întăresc sistemul imunitar, îmbunătățesc presiunea sanguină, ameliorează durerea și ajută în ceea ce privește insomnia sau infertilitatea.  

Meditația vine ca o completare a celorlalte practici, ajutând astfel pe cei care o întreprind să facă față și chiar să se recupereze în urma unor proceduri medicale. De asemenea, efectele rutinei și ale stresului sunt resimțite din ce în ce mai puțin odată cu aprofundarea meditației prin Yoga.  

Așadar, printre aspectele pozitive ale meditației Yoga se numără:

• abilitatea de a recunoaște țelurile și visele pe care ți le-ai propus să le îndeplinești;
• sentimentul de mulțumire cu tine însuți;
• o viață echilibrată;
• o stare de sănătate bună din punct de vedere mental, fizic și emoțional;
• pace și fericire interioară și exterioară.

Focusarea pe minte și emoții conduce către o stare de claritate mentală supremă, unde perspectivele noi își fac apariția.

Există numeroase tipuri de meditație folosite în practica Yoga și din acest motiv este foarte important de știut care ni se potrivește cel mai bine. Acest lucru îl putem afla analizându-ne simțurile – auzul, văzul, mirosul, gustul, simțul tactil.
În timp ce unele tipuri de meditație sunt mai simple și pot fi întreprinse cu ușurință, altele sunt mai complexe și necesită mult antrenament și chiar un instructor care să te ajute cu inițierea în tainele acestora. Meditația la un nivel avansat poate avea un impact psihologic important.  

Iată câteva dintre cele mai cunoscute tipuri de meditație:

• Concentrarea pe un obiect sau pe un punct, cu ochii deschiși sau închiși
• Repetarea în gând a unui cuvânt sau a unei propoziții
• Recitarea unei rugăciuni sau a unei cântari
• Vizualizarea unei divinități
• Focalizarea pe lumina unei lumânări aprinse.

De asemenea, observarea respirației precum și a senzațiilor corporale poate fi folosită ca punct de concentrare.  
Mantra reprezintă o formulă sacră cu valoare magică și educativă în unele practici și religii orientale, printre care și Yoga. Aceasta folosește un sunet, o expresie sau o afirmație ca punct de focalizare. Repetarea mantrei poartă denumirea de japa. Jaggi Vasudev, un renumit yoghin, este de părere că, în prezent, știinta modernă concepe întreaga existență umană ca pe un complex de energie compus din diferite niveluri de vibrații. Vibrațiile sunt strâns legate de sunete, drept urmare întreaga existență are la bază o simfonie de sunete, de mantre. Câteva dintre aceste mantre au fost descoperite, iar atunci când sunt utilizate, acestea pot deveni chei care deschid ușile unor dimensiuni neștiute ale vieții.

Mantrele pot activa anumite energii în diferite părți ale corpului. Totuși, chiar dacă o mantră poate fi potrivită cuiva, nu înseamnă că va fi potrivită tuturor. Pentru a descoperi care mantră ți se potrivește, trebuie să le asculți atent și să îți dai seama care îți atrage cel mai mult atenția. Odată descoperită, va trebui ascultată cât mai des până când te vei regăsi în atmosfera creată de aceasta. O mare parte dintre începători consideră meditația cu ajutorul mantrelor ușoară și foarte eficientă.

Meditația cu lumânări este recomandată de asemenea începătorilor. Pentru unele persoane este mai ușor să se elibereze de gânduri și să se concentreze pe un lucru fizic, cum este flacăra lumânării, decât pe o mantră. Acest tip de meditație se recomandă a fi făcut într-o încăpere sau într-un loc întunecat astfel încât atenția să nu fie distrasă de alte lucruri din jur. Odată aprinsă lumânarea, aceasta trebuie poziționată la nivelul ochilor sau puțin mai jos, astfel încât să nu afecteze poziția corpului. În ceea ce privește distanța optimă dintre față și flacără, aceasta trebuie să fie de cel puțin 50 de cm.  
Următorul pas este să te concentrezi asupra flăcării și să o lași să îți ocupe mintea. Este foarte posibil ca la început ochii să îți lăcrimeze, acest lucru este absolut normal și va dispărea în timp. O metodă bună de a te adânci cât mai mult în acest tip de meditație este să îți imaginezi că inspiri și expiri flacăra lumânării. În acest fel poți ajunge mai rapid la sentimentul de purificare, de curățare a corpului și a minții.

La un nivel mai avansat, fixând imaginea flăcării pentru un timp îndelungat, ochii nu vor mai furniza nicio informație nouă pentru a fi procesată. Drept urmare, vei observa că imaginile periferice vor începe să se estompeze treptat până când va rămâne doar flacăra. Aceasta este o experiență profundă, iar pentru a ajunge în acest punct este nevoie de foarte mult antrenament, liniște mentală și liniște fizică a ochilor. La finalul acestui tip de meditație, este recomandat să închizi ochii pentru cel puțin 5 minute.

Respirația este foarte importantă pentru meditație, controlul acesteia ajută la buna funcționare a corpului și a minții, în timp ce stresul este redus, fiind înlocuit de calm și relaxare.  
Toți respirăm, însă nu toți o facem corect. Incapacitatea de a respira corespunzător duce la compromiterea sănătății fizice, emoționale și mentale. Diverse tehnici de respirație nu numai că ajută la prevenirea diferitelor afecțiuni, ba chiar le pot vindeca.  

Iată câteva tehnici de respirație pe care le poți utiliza înaintea meditației:

• Respirația egală presupune același număr de secunde pentru inspirare și expirare. Specialiștii recomandă pentru începători sesiuni a câte 4 secunde. Așadar, inspiră timp de 4 secunde și expiră tot timp de 4 secunde. Pe măsură ce exersezi, poți crește numărul secundelor. Acest exercițiu poate avea o durată cuprinsă între 3 și 5 minunte.
• Respirația alternată pe nări este un exercițiu de echilibrare psihică care ajută la crearea unei conexiuni între cele două emisfere (dreaptă și sângă). Acest tip de respirație presupune acoperirea nării drepte cu degetul mare în timp ce inspiri pe nara sângă, iar în momentul maxim, acoperirea nării stângi cu degetul arătător în timp ce expiri pe nara dreaptă. Schimbați apoi ordinea succesiunii, inspirând pe nara dreaptă și expirând pe sânga.
• Respirația pentru relaxare progresivă este utilizată, după cum se înțelege și din denumirea sa, pentru relaxarea succesivă a fiecărei grupe de mușchi. Acest proces începe din vârful picioarelor și sfârșește cu mușchii oculari. În timpul inspirării adânci pe nas, ține mușchii încordați, după care relaxează-i cât timp expiri lent pe gură. Repetă acest procedeu pentru fiecare grupă de mușchi.

Ca o sugestie de practicare, meditația se face de obicei singur, însă există și situații când aceasta poate fi coordonată de un lider de grup sau chiar și de o înregistrare audio.
Postura este un aspect foarte important când vine vorba despre meditație. Există foarte multe forme de meditație, însă dacă ne uităm la posturile adoptate de cei care o practică, acestea sunt similare. Acest lucru se întâmplă pentru că există câteva elemente de bază care sunt înrădăcinate peste tot în lume, ce ajută la alinierea armonioasă dintre minte, spirit și corp.  
Meditația prin Yoga poate fi făcută pe un scaun, cu spatele drept, pe jos, cu ajutorul pernelor sau chiar mergând.  

Iată 7 aspecte de care trebuie să ții cont atunci când meditezi:

1. Postura adoptată – aceste posturi pot fi realizate cel mai bine când folosești perne. Există numeroase tipuri de perne și saltele special create pentru Yoga, însă pot fi folosite și cele de acasă, doar că îți va lua ceva mai mult timp pentru a găsi poziția confortabilă. Printre posturile de meditație cele mai cunoscute se numără:

• Postura un sfert de Lotus – din poziție șezând cu spatele drept, vom încrucișa picioarele, labele le introducem sub genunchi, în timp ce palmele le lipim în dreptul pieptului.
• Postura jumătate de Lotus – din poziție șezând cu spatele drept, îndoim primul picior, îl aducem cât mai aproape de trunchi, iar laba acestuia o sprijinim pe coapsa piciorului opus. Îndoim și cel de-al doilea picior, în timp ce laba acestuia o vom introduce sub coapsa primului.
• Postura Lotus completă – probabil cea mai cunoscută poziție de meditație, însă nerecomandată începătorilor. Deși la o primă vedere pare destul de ușoară, este nevoie de foarte multă mobilitate a articulațiilor pentru a nu forța genunchii. Această postură se aseamănă cu cea jumătate de Lotus, doar că laba celui de-al doilea picior este sprijinită deasupra coapsei piciorului opus.
• Postura Birmaneză – este o postură recomandată începătorilor, nefiind atât de solicitantă precum celelalte. Îndoim ambele picioare, le încrucișăm și așezăm gleznele pe sol. Este recomandată utilizarea unei pături, astfel încât contactul gleznelor cu solul să nu fie greu de suportat. De asemenea, pentru începători, când genunchii încă nu ating solul, pot fi utilizate perne pentru a-i sprijini.
• Postura Diamant – este de asemenea recomandată începătorilor, fiind ușor de realizat. Vom sta în genunchi, iar șezutul este plasat între călcâie. O pernă așezată sub șezut oferă un plus de confort, în timp ce spatele se așază în poziția ideală pentru meditație.
• Postura utilizând scaunul – această postură poate fi aplicată de către persoanele mai în vârstă. Se recomandă totuși utilizarea unui scaun fără spătar. Cu spatele drept, așezați pe scaun, vom lipi labele picioarelor de sol și le vom alinia cu genunchii și șoldurile, iar palmele le așezăm pe coapse.
• Postura Decedatului – este acea poziție în care stăm întinși pe spate cu brațele pe lângă corp. Mulți specialiști nu o recomandă pentru că posibilitatea de a adormi este ridicată.

2. Alungirea coloanei vertebrale – este un aspect foarte important pentru meditație. Specialiștii în Yoga susțin că o poziționare corectă a coloanei vertebrale ajută la concentrarea mai ușoară, partea superioară a corpului comunicând mai ușor cu cea inferioară.

3. Relaxarea brațelor – în timpul meditației se recomandă relaxarea totală a brațelor. Prima și cea mai simplă variantă este să vă odihniți brațele în poală. Palma dreaptă plasați-o sub cea stângă, în timp ce degetele mari se ating ușor. S-a remarcat faptul că acest lucru creează mai multă energie și căldură în organism. Există și varianta să lăsați brațele în lateral, să le flexați din cot și să sprijiniți palmele pe coapse. Această variantă oferă un suport mai bun coloanei vertebrale și în același timp o relaxare mai bună a fluxului de energie din corp.

4. Relaxarea umerilor – este un aspect ce nu trebuie neglijat în cadrul meditației. Lăsați mușchii spatelui și ai umerilor să se relaxeze. Se recomandă împingerea ușoară a umerilor către spate pentru a susține un spate drept în timp ce partea din față a corpului se deschide.

5. Poziționarea corectă a bărbiei – trebuie găsit echilibrul astfel încât bărbia să nu fie nici prea lăsată, nici prea ridicată. Acest lucru poate fi realizat cu ajutorul privirii. În momentul în care privirea este dreaptă, perfect paralelă cu solul, bărbia este în poziția corectă.

6. Deschiderea ușoară a maxilarului – ajută la relaxarea mușchilor feței. Limba trebuie plasată în partea de jos a gurii, astfel încât să permită o respirație clară și să încetinească procesul de înghițire care, de cele mai multe ori, poate distrage atenția.

7. Relaxarea privirii – presupune privitul în gol undeva la o distanță între 80 și 120 cm de tine. Nu trebuie fixat un anumit punct sau obiect pentru că astfel nu veți reuși să vă relaxați ochii și privirea. Este recomandată meditația cu ochii deschiși din mai multe motive. În primul rând pentru că șansele să adormiți sunt mult mai reduse decât în cazul meditației cu ochii închiși. Pe de altă parte, specialiștii au constatat că oamenii au tendința să se gândească la diverse lucruri atunci când țin ochii închiși, și astfel le este distrasă atenția. Și, nu în ultimul rând, meditația cu ochii deschiși este considerată un gest prin care îți privești propria persoană, viață, propriul spirit. Dacă totuși nu reușești să meditezi cu ochii deschiși, poți încerca varianta cu ei închiși atât timp cât gândurile nu îți acaparează atenția.  
Deși la început poate părea destul de greu de realizat și un pic descurajant, urmând cu strictețe acești 7 pași vei reuși să te relaxezi și să te conectezi cu tine însuți.

În ceea ce privește durata ședinței de meditație, este recomandat ca aceasta să dureze aproximativ 20 de minute, de două ori pe zi, dimineața și seara. Este de preferat ca dimineața ședința de meditație să nu fie făcută după ce s-a consumat în prealabil cofeină, iar seara nu foarte târziu, înainte de cină.  

Totuși, pentru începători, ședința poate fi și de 5 minunte, urmând ca progresiv timpul să crească până la 20 de minute. La finalul ședintei nu este recomandat să te ridici brusc, ci să mai aștepți 1-2 minute.