Etimologia cuvântului Yoga provine din limba sanscrită şi are mai multe semnificaţii: a se alătura, a se uni, comuniune, fuziune. Aceste semnificaţii definesc Yoga precum un ansamblu de practici mentale, spirituale şi fizice cu origini în India antică, transmise până în zilele noastre în faimosul tratat „Yoga Sutra”. Acest tratat este considerat cel mai precis şi mai ştiinţific text scris vreodată despre Yoga.  

Alcătuit din 196 aforisme (sutra), tratatul a fost sintetizat de înţeleptul Patanjali. „Yoga sutra” se traduce ca „aforisme despre Yoga”, însă ad litteram, cuvântul „sutra” înseamnă fir. Implicaţia acestui termen face referire la gândurile transmise prin transpunerea în scris a ideilor, iar aceste idei distincte se unesc pentru a forma o filozofie completă.

În opinia lui Mircea Eliade, ale cărui studii despre Yoga s-au concetizat în lucrarea sa de doctorat din 1933, scopul Yoga este „de a suprima conştiinţa normală în favoarea uneia calitativ diferite, capabile de o înţelegere exhaustivă a adevărului.  Cunoaşterea metafizică nu poate singură să-l conducă pe om la eliberare. Cunoaşterea nu face decât să pregătească drumul în vederea dobândirii libertăţii.”
Yoga tradiţională tinde să caute răspunsuri plauzibile pentru întrebări profunde şi existenţiale, precum: „Cine sunt eu?", „De unde vin?", „Încotro mă îndrept?", „Care este menirea mea pe acest pământ?". Acestea sunt întrebările pe care, mai devreme sau mai târziu, ni le adresăm, iar prin autocunoaştere, răspunsurile devin mult mai accesibile. Toţi suntem filozofi ai vieţii noastre pentru că reușim să îi dăm un sens şi în același timp căutăm  în permanență menirea acesteia.

La nivel individual, Yoga este arta care te ajută să te descoperi fizic şi psihic, să îţi cunoşti limitele şi să reușești să le depășești. Acumularea de informaţii şi de spiritualitate te ajută să transpui cunoştinţele în plan fizic, te determină să îţi cunoşti propriul corp şi să conştientizezi că acesta este condus atât de minte, cât şi de instincte. În acelaşi timp, starea minţii este puternic influenţată de condiţia corpului, Yoga reușind să antreneze această relație strânsă dintre cele două.  

Când auzi cuvântul Yoga, primele imagini ce îţi vin în minte sunt ale unor persoane care îşi aşază corpul în posturi dureroase şi imposibil de realizat. Posturile sunt o parte importantă a învăţaturilor Yoga, însă practica este benefică în principal pentru că educă voinţa şi funcţionalitatea, dezvoltând armonios structura psiho-fizică individuală.

Practica Yoga aduce recompense pe termen mediu și lung pentru minte şi trup. Ajută mintea să se elibereze de gândurile cotidiene și să găsească pacea interioară, concentrându-se asupra nevoilor individuale. La nivel fizic ajută corpul să îşi cunoască limitele, reuşind în cele din urma să le depăşească, descoperind noi dimensiuni ale sinelui necunoscute până în acel moment. Această autocunoaştere reprezintă şi oportunitatea de a face alegeri mai bune conştientizând toate implicaţiile acestora.  

Mintea umană se manifestă prin intermediul gândurilor. Semeni un gând și culegi o acțiune. Semeni un obicei și culegi un caracter. Semeni un caracter și culegi un destin. Astfel, îţi făureşti propriul destin prin propriile tale gânduri și acțiuni predominante. Acționând inteligent și luând deciziile înțelepte poţi deveni stăpânul destinului tău.  

Yoga este de fapt o stare mentală ce prin practică se transpune în plan fizic, influenţând viaţa cotidiană. Printr-o cunoaştere complexă a ta ca individ, realizezi că majoritatea gândurilor şi grijilor sunt insignifiante şi pot fi rezolvate cu uşurinţă. Atenţia poate fi îndreptată către scopuri precise şi valoroase precum menţinerea sănătăţii fizice şi psihice, a unei minţi sănătoase într-un corp sănătos.

Yoga poate fi orice îţi dă un sens al unităţii şi te ajută să te conectezi cu tine însuţi: o plimbare în parc sau pe plajă, privirea unui peisaj, a unui copac sau a răsăritului. Odată ce ai găsit calea către liniştea interioară, este uşor să rămâi calm şi concentrat. Adevărata provocare în viaţă este să rămâi tu însuţi în timp ce interacţionezi cu ceilalţi, să răspunzi oamenilor şi întâmplărilor în timp ce îţi păstrezi conectarea cu tine şi nu laşi energiile negative să te influenţeze.

Unul dintre motivele pentru care Yoga te ajută atât de mult este că te face să conştientizezi momentul prezent şi să îl apreciezi la valoarea reală, fără să exagerezi importanţa acestuia.  
În acest sens, Yoga este un antrenament, o practică pentru viaţă, un instrument pentru dezvoltarea individuală. Te ajută să te conectezi mai bine cu tine însuţi şi să îţi amintești cine eşti. Te învață cum să devii echilibrat și să eviţi situaţiile stresante care te consumă şi care îţi iau din energia pozitivă. Cunoscând corect situaţia în care te afli, eşti liber să alegi un alt mod de acţiune pentru a modifica deznodământul. Gândind şi acţionând adecvat, poţi ajunge mult mai repede la rezultatul dorit. Dacă înțelegi puterea gândului, vei atinge starea de cunoaştere şi înţelepciune pe care o conferă practicile Yoga.  

Yoga reprezintă, de asemenea, un instrument de a întări încrederea în sine, precum şi forţa psihică şi fizică. Adeseori, Yoga este asociată cu legi universal valabile: respectul pentru viaţă, pentru adevăr şi pentru tine însuţi.  

Un alt argument ce întăreşte credinţa în practica Yoga este acela că dezvoltă simţul responsabilităţii. Conştientizezi că tu ești responsabil pentru ceea ce ţi se întâmplă, iar asta te determină să gândeşti mai mult asupra situaţiei şi să acţionezi cu prudenţă. Iar din acest punct, în care înțelegi şi accepţi că eşti stăpân al destinului tău, devii mult mai însetat de cunoaştere. Vrei să cunoşti mai mult, să înțelegi mai bine, să gândeşti mai mult şi să aplici asta în viaţa de zi cu zi. Trăieşti astfel mai liber, în armonie, moderaţie şi ai mai mult timp să te bucuri de viaţă şi să o apreciezi la adevărata ei valoare.  
Yoga îţi oferă instrumentele de care ai nevoie pentru a trece de la o stare de agitaţie la una de calm, de la stres la relaxare, de la suferinţă la alinare. Te ajută să treci de la un stil de viaţă alert și tensionat, la unul lejer şi relaxat, într-un mod de relaţionare cu sinele.

Frumuseţea Yoga constă în faptul că poate fi practicată de oricine, fără să conteze vârsta sau starea fizică. Nu trebuie decât să fii dispus să te dezvolţi pe plan spiritual şi fizic. Dacă îţi doreşti un corp mai flexibil, Yoga este calea cea mai bună şi mai rapidă de a-l obţine. De asemenea, îţi dezvolţi coordonarea şi sănătatea fizică fără efecte secundare negative ce intervin de obicei în timpul exerciţiilor fizice solicitante. Argumentul este că această dezvoltare se realizează treptat atât la nivel fizic, cât mai ales la nivel psihic și spiritual.

Varietatea şcolilor de Yoga diferă doar în ceea ce priveşte modul de abordare, scopul final fiind acelaşi: cunoaşterea de sine şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Însă acest scop nu poate fi atins decât prin autodiscoplină necondiţionată. Din acest motiv, diferitele şcoli de Yoga ne învaţă întâi atocontrolul. Unele încep cu lucrul asupra minţii, unele cu lucrul asupra sentimentelor, în timp ce altele au ca punct de plecare corpul, rezultatul fiind însă acelaşi: dezvoltarea conştiinţei indivduale într-un corp sănătos şi armonios.  

Cele 8 ramuri ale Yoga sunt:
1. Yama – reprezintă o temperare morală a gândurilor, cuvintelor şi a acţiunilor noastre. Aceasta are un caracter vast şi presupune restricţii de la următoarele 5 acţiuni:

• Ahimisa este un concept ce interzice violenţa de orice fel şi se bazează pe compasiune pentru toate vietăţile. Se traduce prin „fără să rănim”. Ahimisa este inspirată din ideea că în toate fiinţele se regăseşte divinitate şi energie spirituală, iar rănirea oricărei fiinţe înseamnă de fapt că te răneşti pe tine însuţi. De asemenea, nu se limitează numai la violenţă fizică, ci interzice şi violenţa verbală sau mentală. Exclude astfel orice formă de violenţă care poate răni pe altcineva.
• Satya se referă la rostirea adevărului, a nu minţi. Include conceptul de comunicare adecvată în raport cu sinele şi în raport cu cei din jur. Te încurajează să îţi trăieşti viaţa în raport cu propriile convingeri şi să eviţi falsitatea şi denaturarea realităţii în expresii și acţiuni. Implică un concept etic asupra adevărului şi este considerată o virtute foarte importantă care defineşte calitatea umană ce oferă valoare individuală ca persoană în societate.
• Asteya te îndeamnă să nu furi sau să te gândeşti să îţi însuşeşti bunul altcuiva. De asemenea, prin acţiunile tale nu trebuie să încurajezi înşelăciunea prin vorbe sau  chiar prin gândire. Dorinţa de a fura provine din lipsa de încredere în propria persoană şi în abilitatea de a obţine sau de a învăţa cum să dobândeşti anumite  lucruri care nu îți aparțin. Conceptul face referire și la evitarea lăcomiei şi înfrânarea dorinţelor de a obţine bunuri materiale de care nu avem nevoie.
• Brachmacharya are mai multe înţelesuri, fiind bazată pe diferite etape ale vieţii. În prima parte a vieţii, brachmacharya indică celibatul ca formă de împlinire spirituală, iar după vârsta maturităţii, indică un stil de viaţă complex care să aibă la bază împlinirea alături de partenerul de viaţă. Ideea din spatele conceptului de celibat este că studiul şi învăţarea necesită timp şi efort personal. Pe de altă parte, având în vedere că principalul mijloc de infuenţare a ideilor şi a concepţiilor poate fi chiar partenerul de viaţă, brachmachaya te îndeamnă să ţi-l alegi cu grijă şi să te asiguri că sexualitatea are la bază iubirea.
• Aparigraha te îndeamnă să te abţii de la avariţie şi de la acumularea inutilă de bunuri materiale. Te încurajează să faci diferenţa dintre nevoile reale şi simple dorinţe. La baza acestui concept se află ideea conform căreia lista dorinţelor se poate mări permanent, împiedicându-te să fii împlinit şi mulţumit cu ceea ce ai.

La nivel spiritual, succesul se măsoară prin cine  eşti şi nu prin ceea ce ai. În viteza permanentă de a aduna bunuri, uiţi să apreciezi ceea ce ai deja: sănătate, libertate, putere, dreptul la opinie, dreptul la a fi cine alegi să fii. De asemenea, în acumularea de bunuri, câştigul sau fericirea materială pot proveni din distrugerea altor fiinţe sau a naturii.  
Este foarte important să faci bine fără a aştepta o recompensă sau o răsplată din partea altcuiva. Când ajuţi pe cineva fără a aştepta altceva în schimb, te ajuţi de fapt pe tine.

2. Niyama înseamnă „regulă” sau „lege” și include atât restrângeri, cât și virtuţi. Reprezintă gândire şi atitudine pozitivă, dezvoltarea acestor obiceiuri fiind necesară pentru o viaţă și o minte sănătoasă. Se disting 5 tipuri de niyame:

• Saucha, în sens literar, se referă la „puritate” sau „curăţenie” în gândire, în vorbire şi în comportament. Include puritatea corpului, esențială pentru sănătate, precum şi puritatea interioară a minţii, pentru fericire și stare de bine. Puritatea exterioară este obţinută prin obiceiurile zilnice, iar puritatea interioară este obţinută prin gândirea proprie.
• Santosha este un concept care te încurajează să fii mulțumit și să aprecizi ceea ce ai. De asemenea, te îndeamnă să adopţi o atitudine pozitivă asupra lucrurilor pe care nu le ai, fără să fii mâhnit din această cauză şi să vezi partea plină a paharului,. Santosha îşi are rădăcinile în dorinţa de a evita lucrurile negative atât pentru sine, cât și pentru alţii. Această gândire, însă, nu trebuie să fie folosită ca un pretext de a accepta orice situaţie doar pentru că nu doreşti să faci un efort pentru a o schimba.
• Tapas își are originea în verbul „a găti” sau „a arde”. Se referă la un efort personal de disciplină şi la dezvoltarea unei atitudini ferme şi hotărâte, întreprinse pentru atingerea unui scop. Scopul poate fi personal, atingerea unui obiectiv în viaţa cotidiană sau poate fi legat de atingerea unei dimensiuni spirituale.
• Swadhyaya semnifică „citirea proprie” sau studierea sinelui. Cuprinde analizarea atentă a propriei persoane pentru a conştientiza gândirea, motivaţia şi planurile de viitor, care este direcţia ta în viaţă şi ce poţi face pentru a o îmbunătăţi. Studierea sinelui se poate face prin meditaţie, însă cea mai concludentă cunoaştere se realizează prin observarea comportamentului şi a acţiunilor tale în cadrul fiecărei situaţii cu care te confrunţi.
• Ishvarapranidhana acceptă ideea unei divinităţi atotputernice și atotcunoscătoare care ne guvernează. Această forţă se regăsește atât în mediul ce ne înconjoară, cât şi în forţa noastră launtrică, dând sens vieţii. Încrederea într-o existenţă divină depinde de fiecare, unele persoane alegând să-şi formeze propriile credinţe.

3. Asana în tratatul „Yoga Sutra” este definită ca „o postură stabilă, confortabilă”, folosită pentru meditaţie, fără a face referire la una anume. Practicarea asanelor este considerată importantă de către adepţii Yoga deoarece ajută la menţinerea sănătăţii corpului. Având în vedere că trupul este lăcaş pentru spirit, îngrijirea acestuia este importantă pentru dezvoltarea spirituală. Practicarea asanelor poate avea o serie de beneficii emoţionale deoarece dezvoltă puterea de concentrare și disciplină. La nivel fizic, asana creşte flexibilitatea şi rezistenţa, stimulează sistemele fiziologice, mai ales pe cel circulator și respirator. Stimulează dezvoltarea ligamentelor, acestea fiind cele care la vârste înaintate ne susţin mobilitatea atunci când muşchii nu o mai pot face. Este recomandat ca asana să se facă pe stomacul gol şi fără să se folosească forţă sau presiune excesivă. Mintea trebuie să fie concentrată, la fel şi conştiinţa, unificând corpul, mintea şi respiraţia. Importantă în timpul practicării, asana este liniştea interioară ce se poate obţine numai prin golirea minţii de gânduri şi de griji. După găsirea unei poziţii confortabile în care te poţi concentra şi respira profund, se instaleză relaxarea totală a corpului ce va fi menţinută pe parcursul efectuării asana.

4. Pranayama se traduce prin „controlul respiraţiei” și reprezintă controlarea conştientă a respiraţiei cu scopul de a energiza şi a relaxa corpul. Pranayama este o parte integrată a Yoga, întrucât respiraţia controlată permite performarea cu succes a posturilor Yoga şi relaxarea minţii pentru meditaţie.  

5. Pratyahara reprezintă retragerea simţurilor. Când mintea ajunge să controleze simţurile, distragerile din exterior se diminuează, iar tu te poţi concentra asupra a ceea ce este cu adevărat important. Retragerea simţurilor necesită însă antrenament, iar acest lucru se realizează prin diferite practici. Una din practicile cele mai eficiente este concentrarea energiei într-un singur punct al corpului.  

6. Dharana se referă la concentrarea și menținerea atenției asupra unui obiect sau asupra ta o perioadă îndelungată de timp. Pentru a practica dharana este nevoie să alegi un loc liniştit şi o postură confortabilă. Ochii pot fi închişi pentru concentrare asupra sinelui sau pot rămâne deschişi pentru a fixa un obiect exterior. Dharana implică focalizarea pe respiraţie şi pe corp, îmbunătăţind capacitatea de a rămâne concentrat indiferent de ceea ce se petrece în jurul tău.

7. Dhyana este o practică meditativă care necesită concentrare profundă. Acest tip de meditaţie este posibil numai după angajarea în exerciţii pregătitoare.

8. Samadhi reprezintă starea asemănătoare transei în care gândurile sunt neutralizate. Un yoghin atinge o stare meditativă concentrându-se atât pe ființa fizică, cât și pe ritmul respirației. În acest caz, starea meditativă nu este o stare de gândire sau de evaluare, ci o stare în care singularitatea gândirii este scopul final. Numai prin această singularitate a gândirii se poate ajunge la iluminare – samadhi. Aceasta este o stare dificil de explicat, întrucât poate fi atinsă numai după ani de practică şi meditaţie.  

Unul dintre motivele pentru care Yoga este atât de populară este că te ajută să afli nişte lucruri fundamentale despre tine. În timp ce multe alte lucruri se schimbă odată cu moda, Yoga a supravieţuit mii de ani şi continuă să fie practicată şi apreciată şi în zilele noastre. A supravieţuit pentru că a lucrat ca un proces de bunăstare şi de îmbunătăţire a vieţii. Oamenii sunt nerăbdători, grăbiţi să caute alinare în diferite metode pentru a face faţă neliniştii interioare, mergând într-o vacanţă, urcând un munte sau mergând într-un club. Toate aceste lucruri funcţionează într-o oarecare măsură, dar nu îţi oferă o soluţie permanentă. Privind lucrurile din această perspectivă, Yoga vine ca un lucru foarte natural.

Motivul popularităţii sale în creştere este datorat transmiterii la scară largă a educaţiei şi accesului la informaţie. În prezent, informațiile sunt disponibile oricui și se obțin foarte ușor, depinde doar de noi cum le vom folosi. Este normal ca şi intelectul să devină mai puternic şi să se axeze pe căutarea de soluţii logice. Această căutare trebuie să pornească din interior. Trebuie să te înţelegi şi să te descoperi, pentru a putea să îi înţelegi pe cei din jur şi să priveşti viaţa din alte perspective.