Yoga este un mod plăcut și ușor de a-ți îmbunătăți sănătatea fizică, mentală și emțională. Însă pentru a te bucura pe deplin de efectele benefice pe care această practică le are, trebuie să acorzi o importanță deosebită și alimentației care o completează. Nu este suficient să faci mișcări fizice și să meditezi pentru a practica un stil de viață Yoga. Pentru cele mai bune rezultate, alimentația zilnică trebuie să includă ingrediente ușoare și sănătoase.  

Pentru a profita de beneficiile acestei practici, se recomandă efectuarea exercițiilor yoga pe stomacul gol. Dacă mănânci o masă completă, va trebui să aștepți cel puțin 4 ore pentru a le putea efectua. În schimb, dacă doar ai luat o gustare, îți poți începe ședința după aproximativ o oră.

Alimentația practicată de yoghini este cea lacto-vegetariană. Poate părea destul de greu să renunți la carne, să o excluzi din alimentația zilnică, însă pe termen lung, yoghinii susțin că vei observa cât de benefică este această schimbare.

Trecerea la acest stil de nutriție nu trebuie făcută brusc. Trebuie acordat timp corpului să se obișnuiască cu noile ingrediente în încearcarea de a elimina treptat carnea. Poți începe prin a micșora porțiile de carne și, ulterior, prin a le rări.  

Toți am auzit cel puțin o dată expresia „Suntem ceea ce mâncâm”. Yoghinii sunt perfect de acord cu aceasta, considerând că absolut toate ingredientele pe care le consumăm se regăsesc într-o anumită măsură în toate celulele corpului nostru.  

Mâncarea lacto-vegetariană conține tot ce este necesar pentru un corp sănătos – vitamine, nutrienți, fibre și antioxidanți. Alimentele naturale pot fi digerate mult mai ușor decât carnea, printre acestea se recomandă:

• Legume
• Fructe
• Cereale
• Lapte și produse lactate
• Semințe
• Nuci

În baza principiului lacto-vegetarian se obține o dietă echilibrată și variantă. Ca metode de preparare, se recomandă cele care nu distrug substanțele nutritive și vitaminele.  
Yoghinii susțin că mâncarea este poate cel mai important act din practica Yoga, și asta pentru că hrănirea corpului constituie o bază pentru hrănirea minții și spiritului. Aceștia spun că alimentele consumate pot fi diferite de la o persoană la alta, sau de la o vârstă la alta. Alimentele pe care le mâncăm acum este posibil ca peste câțiva ani să nu ne mai placă la fel de mult. Tocmai din acest motiv nu există o dietă clară, pe care să o urmezi, ci mai degrabă direcții trasate, de care să ții cont.  

În mod evident, cu perspective atât de variate privind ceea ce hrănește corpul și spiritul, dezvoltarea unei diete care să reflecte etica și să onoreze nevoile fizice poate fi o provocare. Cei mai mulți yoghini sunt de acord că o parte a practicii este de a crește gradul de conștientizare cu privire la ceea ce mănânci.  

Merită să îți petreci timp aflând lucruri noi nu numai despre dietele pe care le poți urma, ci și despre originile și proprietățile alimentelor pe care le consumi. Este esențial să știi ce fel de alimente te pot servi cel mai bine în fiecare moment. Dar, pe măsură ce explorezi parametrii propriei diete yoghine, încearcă să fii flexibil. În final, la asta se referă Yoga, flexibilitate și libertate, inclusiv față de credințele și ideile tale.  

Pentru a începe formarea unei diete, trebuie să te gândești care ingrediente sunt cele mai potrivite, astfel încât să nu faci rău nici ție, dar nici mediului înconjurător.


Cercetătorii susțin că omul se aseamănă mult mai mult cu animalele ierbivore decât cu cele carnivore. Anatomia sa, precum și sistemul digestiv, demonstrează că, de-a lungul milioanelor de ani de evoluție, omul s-a hrănit mai mult cu fructe, legume, cereale și oleaginoase decât cu carne. De remarcat este și dantura care se aseamănă mai mult cu a ierbivorelor – incisivii sunt ascuțiți pentru a tăia iarba, caninii sunt scurți și ușor rotunjiți comparativ cu cei proeminenți și ascuțiți ai carnivorelor, în timp ce molarii sunt plați, capabili să zdrobească legumele și fructele.

Există chiar și câteva exemple istorice care atestă faptul că un regim alimentar lacto-vegetarian este sănătos. Danemarca este una dintre țările care în timpul Primului Război Mondial a fost nevoită să își hrănească populația doar cu legume, fructe, lactate și cereale. Deși a fost o măsură drastică de raționalizare a consumului de carne, după primul an s-a putut observa o scădere semnificativă de 17% a ratei mortalității. De remarcat este și faptul că, după ce și-au reluat regimul alimentar obișnuit de dinaintea raționalizării, a urmat revenirea rapidă la vechea rată a mortalității.
Renumitul Pitagora suținea încă de acum 2500 de ani că „Doar hrana vie și proaspătă îi poate permite omului să rămână sănătos, să fie fericit și să simtă adevărul.” Același principiu îl îmbrățișează și yoghinii.  

Yoghinii au împărțit alimentele în două mari categorii – mobile (rajasik) și statice (tamasik). Alimentele mobile stimulează mintea și corpul, în timp ce alimentele statice nu sunt benefice și sunt excluse din alimentație, precum carnea, ouălele, peștele, fructele de mare, tutunul etc. Cu toate acestea, filozofia Yoga nu interzice niciun aliment, însă ne învață să alegem doar pe acelea care se potrivesc cel mai bine organismului nostru.  

Iată câteva recomandări pentru fiecare anotimp:

• Primăvara – Pentru a profita de potenţialul extraordinar oferit de această perioadă a anului este important să-ţi adaptezi alimentaţia atât pentru o stare bună de sănătate, cât şi pentru a te asigura că nu cazi din nou în vechile obiceiuri. Aceasta este o perioadă bună pentru detoxificare, pentru consumul de sucuri de fructe şi legume, pentru curăţarea organismului, odihnirea sistemului digestiv şi eliminarea toxinelor acumulate în timpul iernii. Accentul din alimentaţie trebuie pus pe mâncărurile pe bază de plante care nu numai că îţi curăţă organismul, dar îi şi furnizează vitaminele şi mineralele de care are nevoie pentru a-şi menţine sănătatea.
• Vara – Unul dintre motivele pentru care în această perioadă este nevoie de alimente răcoritoare este că acestea ajută la menţinerea laturii yin în anotimpul foarte yang care este vara. Este de preferat să limitezi consumul de alimente rafinate, lactate şi alte produse bogate în grăsimi pentru că acestea suprasolicită inima şi intestinul subţire. Consumul de alcool trebuie de asemenea evitat pentru că acesta încălzeşte organismul şi creşte pofta de mâncare, mărind şansele de creştere în greutate.
• Toamna – Este anotimpul schimbării şi al reînnoirii, aşa cum se poate vedea în multitudinea de frunze colorate și în vremea răcoroasă din această perioadă. Ca şi primăvara, este o perioadă excelentă pentru curăţarea organismului înainte ca în alimentaţie să fie introduse mâncăruri mai bogate, care să ne protejeze de frig. Unele alimente specifice toamnei precum morcovii, spanacul şi broccoli sunt bogate în betacaroten, un antiinflamator excelent, şi, împreună cu fructele şi legumele bogate în antioxidanţi, sunt extrem de benefice pentru organism.
• Iarna – În acest anotimp ar trebui consumate alimente care cresc imunitatea pentru a ne feri de boli şi de infecţii. În această perioadă, corpul are nevoie de mâncare drept combustibil pentru a-i da energie. Din fericire, natura ne oferă o multitudine de alimente gustoase şi sănătoase care să ne ajute să obţinem acest combustibil. Acesta este anotimpul în care poţi mânca cele mai mari cantităţi de porumb, nuci, cartofi, ceapă, usturoi şi morcovi – alimente care te încălzesc. Ceapa şi usturoiul sunt cunoscute pentru proprietăţile lor antibiotice şi antiinflamatoare, aşa că sunt o alegere deosebit de bună în ceea ce priveşte prevenirea infecţiilor şi a bolilor. Legumele verzi frunzoase precum varza, broccoli, spanacul şi varza creaţă conţin minerale esenţiale ca magneziu şi zinc, care pot creşte la rândul lor imunitatea. Ai grijă să găteşti legumele la abur pentru a nu pierde nutrienţii din ele sau, dacă preferi să le fierbi, fierbe-le cât mai puţin posibil în cât mai puţină apă şi apoi foloseşte apa respectivă pentru sos.

Iată câteva rețete delicioase pe care le poți încerca în demersul tău de trecere la o alimentație lacto-vegetariană:

Supă consistentă de linte şi legume  
Ingrediente:
- 2 linguri de ulei de măsline extravirgin;
- 3 fire de praz tocat mărunt;
- 2 tije de ţelină tăiate cubuleţe;
- 3 morcovi tăiaţi cubuleţe;
- 115 g de linte verde sau maro;
- 75 g de orez cu bob lung
- 1 litru de supă de legume (doar lichidul)
- sare şi piper;
- 4 linguri de arpagic proaspăt pentru garnisit.

Mod de preparare:
Încinge uleiul într-o cratiţă mare, la foc potrivit. Adaugă ţelina, morcovii şi prazul. Acoperă cratiţa cu un capac şi căleşte-le timp de 5-7 minute. Adaugă lintea şi orezul. Toarnă supă peste ele şi lasă-le să fiarbă la foc mic spre mediu timp de 30 de minute sau până când se înmoaie lintea şi orezul. Asezonează cu sare şi piper şi toarnă în castroane. Presară arpagicul şi serveşte.

Ratatouille
Ingrediente:
- 500 g de dovlecei tăiaţi în fâşii de 1 cm grosime;
- 1 vânătă mare tăiată în cuburi de 2,5 cm;
- 1 ceapă mare tocată;
- 2 căţei de usturoi pisaţi sau tocaţi;
- 2 ardei graşi, unul roşu şi unul verde – curăţaţi şi tăiaţi;
- 4 linguri de ulei de măsline extravirgin;
- 1 cutie de 400 g de roşii cubuleţe;
- 1 lingură de pastă de roşii;
- 1/2 de lingură de zahăr;
- 1 linguriţă de seminţe de coriandru;
- sare şi piper;
- 2 linguri de busuioc proaspăt tocat.

Mod de preparare:
Încinge uleiul într-o cratiţă mare şi adaugă usturoiul şi ceapa. Ulterior adaugă vânăta şi ardeii graşi şi căleşte-le la foc mic, cu capacul pus, amestecând ocazional timp de 10 minute. Adaugă dovleceii, pasta de roşii, roşiile şi zahărul şi sare şi piper după gust. Când încep să fiarbă, dă focul mai mic și lasă-le timp de 30 de minute, amestecând ocazional. Pisează seminţele de coriandru şi adaugă-le în cratiţă, apoi mai lasă pe foc încă 10 minute, amestecând des, până când se îngroaşă mâncarea. Presară cu busuoic și servește.

Salată proaspătă de vară  
Ingrediente:
- 2 linguri de ulei de măsline extravirgin;
- 1 lingură de ulei de nucă;
- 1 lingură de oţet din vin alb;
- 1/2 de linguriţă de muştar Dijon;
- 1/2 de linguriţă de zahăr;
- 125 g de varză albă tocată mărunt;
- 2 tije de ţelină felii subţiri;
- 125 g de varză de Bruxelles tăiată sferturi;
- 1 ardei gras verde mic curăţat şi tocat;
- 1/2 de ceapă tocată mărunt;
- 125 g de muguri de fasole.


Mod de preparare:
Pregăteşte dressigul amestecând bine uleiul de măsline, uleiul de nucă, oţetul, muştarul şi zahărul. Într-un castron mare, adaugă toate legumele tăiate corespunzător şi toarnă dressing-ul peste ele. Amestecă bine şi serveşte pe loc.

Brânză feta şi paste cu pesto
Ingrediente:
- 500 g de paste de grâu organic;
- 1 bucată mare de brânză feta;
- 3 linguri de ulei de măsline extravirgin;
- sucul de la o lămâie proaspătă;
- 2 căţei de usturoi pisaţi;
- 1 ceşcuţă de busuioc proaspăt tocat;
- 1 cană de seminţe de pin;
- 1/4 de linguriţă de sare;
- 1/4 de linguriţă de piper.

Mod de preparare:
Încălzeşte cuptorul la 220 grade C. Împrăştie seminţele de pin pe o tavă de copt şi bagă-le la cuptor 10-15 minute sau până devin auriu-închis. Între timp, fierbe pastele într-o oală mare timp de 10 minute.  Pentru a pregăti sosul pesto, adaugă usturoiul, busuiocul, seminţele de pin, uleiul de măsline şi sucul proaspăt de lămâie într-un blender şi mixează-le până obţii un amestec omogen. După ce au fiert pastele, amestecă-le cu sosul pesto şi cu brânza într-un castron mare şi adaugă sare şi piper după gust. Se servesc pe loc.
 
Năut cu brânză de capră
Ingrediente:
- 450 g de năut din conservă;
- 2 linguri de ulei de măsline;
- 1 cană de roșii cherry tăiate pe jumătate;
- ½ cană de busuioc verde tocat;
- 30 g de brânză de capră mărunțită;
- sare și piper după gust.

Mod de preparare:
Preîncălzește cuptorul la 200 grade Celsius. Clătește și scurge năutul, după care amestecă-l într-un castron cu roșiile cherry, uleiul de măsline, sarea și piperul. Pune compoziția astfel formată într-o tavă și niveleaz-o. Se introduce în cuptor pentru 20 de minute, după care se gustă și se mai adaugă sare și piper dacă e cazul. Se introduce din nou în cuptor pentru încă 20 de minute. La final, compoziția astfel obținută se toarnă într-un bol și se adaugă brânza de capră și busuiocul. Acest fel de mâncare se servește cald.  

Salată de fructe Chakra
Ingrediente:
- stafide;
- portocale;
- kiwi;
- prune;
- afine;
- mure;
- struguri;
- ¼ cană de pastă din semințe de susan;
- 1 lingură de miere;
- 2 linguri de suc de lămâie;
- ¼ linguriță de scorțișoară;
- 4-6 linguri de apă;
- un praf de sare de mare;
- semințe de cânepă.

Mod de preparare:
Această salată poate fi făcută și cu alte tipuri de fructe, atât timp cât în aceasta se regăsește câte un tip de fruct pentru fiecare culoare a curcubeului. Se amestecă toate ingredientele de mai sus într-un recipient cu capac bine fixat și se agită bine până se amestecă. Se consumă rece, de la frigider.

Prăjitură cu căpșuni
Ingrediente pentru blat:
- 300 g semințe crude de floarea-soarelui;
- 4 linguri de cacao;
- 3 linguri de sirop de arțar;
- 6 linguri de miere;
esență de vanilie.

Ingrediente pentru cremă:
- 300 g caju;
- 80 ml zeamă de lămâie;
- 60 ml sirop de arțar;
- 70 ml ulei de cocos topit;
- 500 g căpșuni tăiate;
- esență de vanilie.

Ingrediente pentru glazură:
- 4 linguri de cacao;
- 6 linguri de ulei de cocos topit;
- 2 linguri sirop de arțar;
- esență de vanilie.

Mod de preparare:
Toate ingredientele pentru blat se pun în robot și se mixează până se obține un aluat albicios. Compoziția astfel obținută se toarnă într-o formă de tort, se presează foarte bine și se lasă la congelator pentru 10 minute.  Pentru cremă, alunele caju se pun în blender împreună cu restul ingredientelor, mai puțin căpșunile. Se mixează până se obține o pastă fină peste care se adaugă căpșunile tăiate. Această compoziție se toarnă peste blatul congelat, se nivelează și se lasă la congelator pentru încă 3 ore.  
Pentru glazură, toate ingredientele se amestecă cu telul și se toarnă peste prăjitura scoasă de la congelator. Se ornează cu felii de căpșuni și se servește rece, de la frigider.

Mousse de căpșuni și ciocolată
Ingrediente
- 400 g de biscuiți zdrobiți;
- 300 g de unt topit;
- 400 g de căpșuni;
- 500 g de brânză mascarpone;
- 200 ml de frișcă lichidă;
- 5 linguri de zahăr;
- 15 g de gelatină;
- 20-30 ml apă.

Ingrediente pentru glazură:
- 150 ml de lapte;
- 50 g de unt;
- 50 g de zahăr;
- 200 g de ciocolată neagră.

Mod de preparare:
Peste biscuiți adăugăm untul topit și amestecăm până obținem o compoziție cu textura nisipului ud. Această compoziție o turnăm într-o formă de tort cu diametru de    24 cm și o presăm foarte bine. Lăsăm blatul la frigider pentru cel puțin 30 de minute.  Între timp zdrobim căpșunile cu blenderul pentru a obține un piure fin, după care îl băgăm la rece. Pregătim gelatina cu apa conform instrucțiunilor de pe ambalaj și o adăugăm peste piureul de căpșuni amestecând continuu.  

Brânza mascarpone o batem cu mixerul împreună cu zahărul până când acesta se topește și obținem o cremă fină. Ulterior adăugăm frișca lichidă și continuăm să mixăm la viteză mare pentru aproximativ 5 minute sau până când compoziția își dublează volumul. Adăugăm piureul de căpșuni cu gelatină și mixăm până se obține un mousse omogenizat.
Peste blatul scos din frigider adăugăm mousse-ul, nivelăm și îl lăsăm la frigider pentru cel puțin 5-6 ore sau peste noapte. Într-o cratiță punem laptele la încălzit, adăugăm ciocolata neagră și amestecăm până se topește. Ulterior adăugăm și untul și amestecăm până se topește și acesta.  

Glazura obținută o lăsăm să se răcească, însă nu complet. Câteva căpșuni pentru ornat le dăm prin această glazură și le lăsăm deoparte. Restul glazurii o turnăm peste compoziția din frigider. Desfacem forma de tort și nivelăm glazura, după care ornăm cu căpșunile glazurate. Introducem din nou prăjitura la frigider până se întărește și glazura adăugată.  Se servește rece, de la frigider. Pentru a tăia tortul, cuțitul folosit trebuie să fie foarte bine ascuțit și introdus într-un pahar cu apă fierbinte de fiecare dată când se realizează o tăietură.

Chifteluțe vegetale
Ingrediente:
- 250 g cartofi;
- 250 g zucchini;
- 1 cățel de usturoi;
- 1 ceapă;
- 1 cană de făină;
- 1/4 cană de lapte;
- 15 grame de unt topit;
-  3 linguri de pătrunjel tocat;
- 1 linguriță de sare;
- 1/2 lunguriță de piper măcinat;
- 50 g de smânână nefermentată.

Mod de preparare:
Cartofii curățați se dau prin răzătoarea mare împreună cu zucchini, iar usturoiul și ceapa se toacă mărunt. Toate acestea se amestecă împreună cu făina, untul topit, laptele, sarea, piperul și verdeața până se obține o compoziție omogenă. Într-o tigaie unsă cu puțin unt se pune câte o lingură din compoziție și se lasă la foc mediu cu capacul pus. După aproximativ 5 minute, se întorc pe cealaltă parte. Chifteluțele pot fi făcute și la cuptor. Se servesc calde, cu smântână și roșii.